Copenhaga lumineaza calea spre orase mai ecologice si mai eficiente

57 afisari
Pe un drum aglomerat în centrul orașului Copenhaga, un șir de lumini verzi - „Green Wave“ - înglobate în asfaltul pistei de biciclete se aprind intermitent, ajutând bicicliștii să evite culoarea roșie a semafoarelor.

Foto: Pista „green wave” cu LED-uri înglobate în asfaltul pistei de biciclete, în Copenhaga. Sofie Amalie Klougart pentru The New York Times

Pe o arteră principală a orașului, șoferii de camioane pot vedea pe smartphone-uri când lumina semafoarelor se va schimba, iar într-o suburbie din apropiere, noile lămpi stradale cu LED-uri luminează doar când vehiculele se apropie, lumina lor diminuându-se odată ce mașinile trec.

Cu scopul de a economisi bani, de a reduce utilizarea combustibililor fosili și de a facilita mobilitatea, instalațiile fac parte dintr-o rețea wireless, în continuă creștere, a luminilor stradale și a senzorilor, rețea prin care oficialii speră că va ajuta acest oraș de aproximativ 1,2 milioane de persoane să-și atingă obiectivul ambițios de a deveni până în 2025, prima capitală cu amprentă neutră de carbon din lume.

În cele din urmă, rețeaua va avea și alte funcții, cum ar fi alertarea departamentului de salubritate în vederea golirii cutiilor de gunoi și informarea motocicliștilor despre cea mai silențioasă sau cea mai rapidă rută către destinațiile lor. Totul este posibil printr-o serie de senzori încorporați în corpurile de iluminat care colectează și alimentează date într-un software.

Sistemul, aflat în stadii incipiente încă din 2014, a inclus Copenhaga într-o cursă globală pentru folosirea iluminatului public exterior, ca punct de referință a unei rețele senzoriale vaste, capabile să coordoneze o serie de funcții și servicii: facilitarea congestionării traficului, o mai bună predicție a locurilor unde este necesară împrăștiere sării înaintea unei furtuni de zăpadă sau, în ceea ce privește protecția vieții pivate, informarea asupra unui comportament suspect pe o stradă aglomerată.

Este de așteptat ca orașele din întreaga lume să înlocuiască 50 de milioane de sisteme îmbătrânite cu LED-uri în următorii ani. Aproximativ jumătate din aceste orașe sunt din Europa. Unele sunt interesate în principal de trecerea de la tehnologiile demodate la una care consumă mai puțină energie și poate dura zeci de ani. Însă mulți alții vor să profite din plin de electronica LED-urilor, care sunt mai favorabile pentru comunicații fără fir decât alte tipuri de iluminare.

Los Angeles de exemplu, aproape a finalizat trecerea la iluminatul cu LED-uri în aer liber și utilizează senzori încorporați în trotuar pentru a detecta congestionarea traficului și sincronizarea semnalelor.

Și alte orașe sunt în plină dezvoltare, deoarece sute de programe pilot și zeci de instalații la scară largă care implică LED-uri cu controlul rețelei sunt în curs de desfășurare.

„Tehnologia a intensificat activitățile, o mulțime de jucători se implică în controlul rețelei și numerele încep, într-adevăr, să crească de acolo,” a declarat Jesse Foote, analist al industriei de iluminat la Navigant, o firmă de cercetare și consultanță.

Văzând cererile, companiile tehnologice și cele de software se bat pentru a servi piața.

„Acum sau niciodată”, a declarat Munish Khetrapal, care ajută la conducerea așa-numitelor „eforturi de oraș inteligent” la Cisco Systems. „Dacă pierzi ocazia, o să dureze încă 20 de ani”.

Cisco, care de ani de zile urmărește aplicații inteligente pentru orașe, colaborează cu mai mult de 100 de orașe, a spus Khetrapal. Compania a intrat într-un parteneriat cu Sensity Systems, ceea ce face ca rețelele avansate să ajute la conectarea și coordonarea funcțiilor agențiilor răspândite în orașe diverse, precum: Chicago, Bangalore, India și Barcelona, Spania.

IBM și Philips, de asemenea, urmăresc agresiv proiectele urbane inteligente împreună cu companiile mai puțin cunoscute, precum Silver Spring Networks care oferă platforme de rețea, software și servicii pentru infrastructura critică la utilități și orașe, și contribuie la proiectarea și exploatarea proiectului de iluminat stradal și de trafic în Copenhaga.

În ciuda tuturor activităților, nimeni nu a creat încă o rețea complet integrată, a declarat Hugh Martin, director executiv la Sensity. Dar va fi creată, spun directorii și oficialii, deoarece managerii orașului sunt dornici să îmbunătățească serviciile în timp ce economisesc bani și energie.

„Orașele sunt într-o cursă pentru a implementa tehnologii inteligente, iar în activitatea de construire a unei platforme este totul despre cât de multe noduri sunt acolo,“ a spus Dl. Martin, referindu-se la luminile și senzorii individuali capabili să se conecteze la o rețea mai mare. „Trebuie să preiei rapid controlul acestei părți din piață.“

Această dinamică este evidentă în acest oraș agitat, dar totuși ordonat, în care Guvernul urmărește agresiv îmbunătățirea eficienței și reducerea emisiilor de carbon, iar zeci de companii au răspuns la apel. De exemplu, în Albertslund, într-o suburbie, 25 de companii participă la Laboratorul de Iluminat Exterior din Danemarca (“Danish Outdoor Lighting Lab”), un proiect demonstrativ care testează și prezintă aproximativ 50 de sisteme de iluminat stradal diferite.
Proiectul, realizat de o organizație nonprofit numită Gate 21, în colaborare cu Universitatea Tehnică din Danemarca și cu orașul Albertslund, a instalat o serie de lumini de-a lungul străzilor și pistelor de biciclete pe care tehnicienii le pot controla și monitoriza.

Răspândit într-o zonă industrială veche, este un fel de târg mondial care se întâlnește cu un showroom de înaltă tehnologie, ce permite funcționarilor guvernamentali din orașe din întreaga lume să examineze diferite sisteme în acțiune, înainte de a decide ce ar
Foto: Lampă stradală cu senzori încorporați. Credit Erik Refner pentru The New York Times
putea funcționa în locuințe.

Chiar și parcarea este parte a programului, cu exemple excepționale de iluminat auto-alimentat, incluzând o lampă stradală cu celule solare de-a lungul stâlpului și o mică turbină eoliană deasupra.
„Trecem de la o tehnologie de sine stătătoare, foarte simplă, la o rețea în care toate lucrurile diferite comunică între ele”, a declarat Kim Brostrom, directorul tehnic al proiectului.

În centrul orașului, oficialii de trafic testează o serie de abordări, inclusiv una care împiedică camioanele de la a face opriri pe drumurile principale, ceea ce ar economisi combustibil.
Într-o dimineață recentă, Lennart Jorgensen, un șofer de cursă lungă, și-a încetinit și a accelerat camionul, ținând cont de apropierea semnalelor de trafic și de o notificare pe smartphone-ul său, care indică cât de curând culoarea semaforului va deveni roșie sau verde.
„Este foarte inteligent“, a spus el despre sistem, adăugând că, nu de multe ori, a utilizat funcționalitatea care le permite șoferilor să trimită un semnal de prioritate la intersecții. „Costă o mulțime de bani pentru a porni camionul – pe motorină."

De asemenea, orașul testează sistemele care acordă prioritate autobuzelor sau bicicletelor, la intersecții la anumite ore în defavoarea autoturismelor, la intersecții în anumite ore și a instalat deja un sistem care avertizează șoferii de camioane de pe o bandă de întoarcere la dreapta când sunt prezenâi bicicliști în trafic.

Dar adoptarea rețelelor a ridicat probleme, în special din partea susținătorilor protecției vieții private, care spun că potențialul de utilizare abuzivă este ridicat. Disponibilitatea și accesul rețelelor cresc riscul ca monitorizarea - de exemplu, mișcarea pietonilor pe o stradă - să ducă până la urmărirea acțiunilor unei persoane, spun adepții acestei teorii.
Până acum, în acest oras, unde infracțiunea este relativ scăzută, locuitorii și-au exprimat îngrijorarea că Guvernul le va monitoriza comportamentul. Bicicleta fiind mijlocul de transport preferat pentru aproape jumătate din populație, accentul pe îmbunătățirea călătoriei este binevenit.

De exemplu, Bjorn Klüver, 33 de ani, a renunțat la mașina lui - cel puțin până când vremea se schimbă - în favoarea unei biciclete electrice pentru a face naveta 26 de kilometri la locul de muncă și înapoi. De asemenea, și-a luat unul dintre dispozitivele GPS pe care muncitorii de la Transporturi le-au împărțit într-o zi pe stradă, în speranța de a ajuta orașul să actualizeze sistemul. El a spus că nu s-a temut de utilizarea senzorilor în general sau de eticheta de pe bicicletă, pe care a cumpărat-o după ce a participat la un program pilot Gate 21, deoarece muncitorii nu au luat niciun fel de informații personale de la el. „Ajut, în principiu, prin oferirea de date despre timpul meu de călătorie”, a spus el. „Tot ce știu este unde se află bicicleta mea".

Și alții au salutat eforturile, în special această pistă „green wave” pe care și alte orașe, inclusiv San Francisco și Amsterdam, au adoptat-o. Copenhaga modernizează această pistă pentru a răspunde condițiilor de ciclism, pentru dezvoltarea de aplicații pentru smartphone-uri și pentru un sistem care poate da automat grupurilor de cinci sau mai mulți cicliști drepturi la prioritate în intersecții.
„Dacă nimeriți lumina verde, vă puteți menține viteza", a spus Claus Deichgraeber, 30 de ani, asistentă medicală. Deși are tendința să meargă cu autobuzul, utilizează frecvent bicicleta - „ îmi găsesc pace interioară, îmi pun căștile și mă relaxez".
Spre deosebire de mulți dintre ceilalți rezidenți, ea a spus că întodeauna poartă cască. „În munca mea, am văzut ce le fac oamenilor accidentele în trafic".

Articol adaptat dupa NY Times, nytimes.com, traducere si adaptare: Smaranda Fărcaș-specialist comunicare, Reea Communication

Aboneaza-te la newsletter-ul InstalNews

Fii la curent cu toate noutatile, schimbarile, promotiile si evenimentele din lumea instalatiilor.

Ma abonez

DIN ACEEASI CATEGORIE

Situri Partenere: