Un studiu comandat de Greenpeace și realizat de Institutul European pentru Politici Energetice și Climatice demonstrează că investițiile în soluțiile de eficiență energetică și energie regenerabilă pentru clădiri vor crea un beneficiu financiar, social și climatic mult mai mare pentru gospodării, întreprinderi și societatea românească în general. În schimb, investițiile planificate în domeniul gazelor fosile nu vor face altceva decât să ne adâncească și mai tare în sărăcie energetică.

Iată de ce!

Adevăratul beneficiu financiar pentru România rezidă în eficiența energetică, nu în noi proiecte de gaze fosile

O analiză cost-beneficiu realizată de Institutul pentru Politică Europeană în Domeniul Energiei și al Climei,
comandată de Greenpeace Europa Centrală și de Est, arată că ar fi mult mai benefic din punct de vedere financiar pentru economia și societatea românească dacă cele 4,35 miliarde de euro alocate pentru noi proiecte de gaze fosile, în principal în cadrul Programului Național de Investiții al României și al Planului Național de Redresare și Reziliență al României, ar fi direcționate în schimb către reabilitarea energetică și instalarea de surse regenerabile de energie în clădirile rezidențiale din România.

Greenpeace Europa Centrală și de Est a comandat Institutului pentru Politică Europeană în Domeniul Energiei și al Climei (IEECP) să pregătească o analiză cost-beneficiu pentru România, care compară investițiile în dezvoltarea infrastructurii de gaz cu investițiile în surse regenerabile de energie și eficiență energetică. Studiul analizează ce s-ar întâmpla dacă, în loc să cheltuiască 4,35 miliarde de euro pentru noi proiecte de gaze fosile, așa cum este prevăzut în Programul Național de Investiții, Planul Național de Redresare și Reziliență, Programul Operațional Infrastructură Mare, Programul Operațional de Dezvoltare Durabilă și Fondul de Modernizare, România ar folosi suma respectivă pentru a finanța investiții în eficiența energetică în clădirile rezidențiale. Rezultatul arată că investițiile în eficiență energetică și în surse regenerabile de energie ar crea un beneficiu economic și social substanțial mai mare pentru gospodării, întreprinderi și economia națională în ansamblul său decât investițiile în infrastructura de gaze fosile.

IEECP a conceput 6 scenarii:

• Scenariul 0 (scenariul de bază) - investiție în infrastructura de gaze fosile prin instalarea unei centrale mai eficiente din punct de vedere energetic
• Scenariul 1 - anveloparea clădirii, adică izolarea pereților și înlocuirea ferestrelor
• Scenariul 2 - instalarea de pompe de căldură
• Scenariul 3 - instalarea de panouri solare fotovoltaice
• Scenariul 4 - reabilitarea energetică integrată a anvelopei clădirii și instalarea de pompe de căldură
• Scenariul 5 - clădire cu emisii zero (ZEB) prin izolarea termică a pereților exteriori, înlocuirea ramelor ferestrelor cu unele noi, eficiente din punct de vedere energetic, instalarea de panouri solare fotovoltaice și instalarea de pompe de căldură

IEECP a comparat beneficiile financiare, sociale și de mediu ale diferitelor scenarii de investiții, în conformitate cu principiul „Eficiența energetică înainte de toate” al UE.  Principiul „Eficiența energetică înainte de toate” al UE prevede că un guvern ar trebui să verifice mai întâi minuțios dacă o investiție în infrastructura de aprovizionare, cum ar fi noile conducte de gaz, este într-adevăr necesară sau dacă poate fi evitată deoarece o altă investiție în eficiență energetică are o valoare similară sau superioară pentru sistemul energetic, economie, mediu și societate

S-a constatat că, în toate împrejurările, investițiile în eficiența energetică și în surse regenerabile de energie în clădirile rezidențiale aduc randamente socio-economice pozitive, în timp ce investițiile în gaze au întotdeauna rezultate slabe în ceea ce privește randamentul investițiilor și impactul asupra societății. De fapt, randamentul investițiilor variază de la pozitiv la foarte ridicat pentru toate scenariile de eficiență energetică și de utilizare a energiei din surse regenerabile în clădiri, în timp ce, dimpotrivă, acesta a fost negativ pentru investițiile planificate în gaze fosile.

Guvernul României intenționează să-și extindă infrastructura de gaze fosile până în 2030, în cadrul Programului Național de Investiții, Planului Național de Redresare și Reziliență, Programului Operațional Infrastructură Mare, Programului Operațional de Dezvoltare Durabilă și Fondului de Modernizare, la un cost total de 4,35 miliarde de euro.

Având în vedere că gazele fosile sunt un combustibil scump, care este în mare parte responsabil de creșterea prețurilor la energie din această iarnă și de criza energetică aferentă, se pune întrebarea dacă, pe de o parte, aceste proiecte propuse au sens din punct de vedere financiar și energetic, iar pe de altă parte, dacă nu cumva
acestea privează România de resurse economice valoroase pentru alte proiecte, mai logice și mai necesare.

Clădirile din România au o rată foarte scăzută de eficiență energetică, 8 din 10 clădiri (77%) având nevoie de reabilitare energetică, fiind construite înainte de 1980 și neavând standarde de eficiență energetică pentru anvelopa clădirii. Acest lucru are drept rezultat faptul că gospodăriile și întreprinderile sunt supuse unor cheltuieli disproporționat de mari pentru încălzire și răcire, fiind nevoite totodată să suporte în continuare condiții de trai inconfortabile.

Faptul că multe gospodării nu-și permit să plătească facturile la energie, aflate în continuă creștere, a dus la o creștere dramatică a sărăciei energetice. România prezintă cel mai mare procentaj de persoane supuse riscului de sărăcie sau excluziune socială din UE. Sărăcia rămâne larg răspândită și, din nefericire, crește în zonele rurale. Acest lucru contribuie la inegalitatea veniturilor ridicate, precum și la sărăcia energetică. Sărăcia energetică afectează 1 din 3 gospodării din România. Aceasta înseamnă că peste 2 milioane de gospodării din România au dificultăți în a-și plăti facturile de electricitate, nu își pot încălzi corespunzător locuințele sau nu au acces la surse de alimentare cu energie la prețuri accesibile.

Comisia Europeană solicită statelor membre să treacă imediat la un val de renovări care să ducă la decarbonizarea sectorului construcțiilor până în 2050. Mai precis, Comisia Europeană intenționează să elimine treptat utilizarea combustibililor fosili pentru încălzirea clădirilor noi până în 2030, cerând în același timp statelor membre să adopte norme pentru clădiri cu consum de energie aproape zero (NZEB) și clădiri cu emisii zero (ZEB) până în 2030, cu utilizarea obligatorie a energiei regenerabile pentru energia pe care o consumă.

La fel de important, principiul UE „Eficiența energetică înainte de toate” impune statelor membre ca, înainte de orice finanțare publică pentru dezvoltarea unor proiecte de alimentare cu energie, de exemplu, noi conducte de gaz, rețele de distribuție etc., să compare, printr-o analiză cost-beneficiu, beneficiile unor cheltuieli publice de dimensiuni similare pentru măsuri orientate către cerere (cum ar fi economiile de energie). Dacă analiza cost-beneficiu indică beneficii mai mari în privința economiilor de energie, nu se justifică finanțarea publică a proiectelor de alimentare.

Raportul tehnic „Gaze fosile vs investiții pentru economisirea energiei în sectorul rezidențial din România” realizat de IEECP dovedește fără nici un dubiu că investițiile în economisirea energiei și în energia regenerabilă în clădiri, în locul proiectelor planificate de utilizare a gazelor fosile, vor crea un beneficiu economic și social mult mai mare pentru gospodării, întreprinderi și societatea românească în ansamblu.

Vă invităm să consultaţi aici Rezultatele detaliate ale acestei analize financiare