8 iunie marchează Ziua Mondială a Oceanelor 2016. Tema pentru 2016 este "Oceane sănătoase, o planetă sănătoasă" ("Healthy oceans, healthy planet").

În acest an se pune, de semenenea, accent pe susținerea unui efort special de a stopa poluarea cu materiale plastice, potrivit www.un.org. Poluarea cu materiale plastice reprezintă o amenințare serioasă, deoarece se degradează foarte lent și poluează căile navigabile pentru o perioadă lungă de timp. În plus, impactul poluării cu astfel de materiale afectează sănătatea animalelor acvatice. Totodată, oamenii de știință se tem de impactul asupra sănătății pentru om. Scopul zilei este de a promova prevenirea poluării materialelor plastice în mările lumii și de a încuraja oamenii să își asume o mai mare responsabilitate pentru îngrijirea oceanului planetar.

Foto: Sticle din plastic și alte deșeuri acoperă o plajă în apropierea portului Abidjan, Coasta de Fildeș (Photo: Issouf Sanogo/AFP)

Estimările indică faptul că peste 4,8 milioane de tone de deșeuri din plastic sunt aruncate în oceanele Pământului în fiecare an. Într-adevăr, un raport al Fundației Ellen MacArthur lansat la începutul acestui an, a declarat că, fără acțiune, până în 2050, în oceane ar putea fi mai mult plastic decât peşte.

Efectele poluării plasticului asupra ecosistemelor oceanice încep doar acum a fi înțelese. Pentru a marca ediţia din acest an a Zilei Mondiale a Oceanelor, vă prezentăm cinci studii care arată gradul de poluare a plasticului și modul în care aceasta afectează viața marină.

Larvele de peşte aleg să mănânce plastic în loc de mâncare
Cercetătorii de la Universitatea Uppsala din Suedia au descoperit recent că larvele de peşte expuse la microparticule de plastic au ales să mănânce aceste deşeuri şi nu zooplanctonul, sursa lor de hrană naturală – fiind prima dată înregistrată când un animal alege să mănânce preferenţial plastic.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că aceşti peşti s-au oprit din creştere, au fost mai puţin activi şi au ignorat mirosul animalelor de pradă, făcându-i mult mai expuşi pericolelor decât cei crescuți în apă necontaminată.

Plasticul a ajuns departe - chiar şi în apele Arcticii

Foto: Plastic găsit în Strâmtoarea Fram, Arctica (Photo: Alfred Wegener Institut)

Anul trecut în otctombrie, oamenii de știință au anunțat deșeuri marine găsite la suprafața mării arctice. Oamenii de știință au confirmat că deșeurile din plastic au fost prezente în Arctica în timpul primului sondaj efectuat la nord de Cercul Arctic. O echipă internațională de cercetători a declarat că gunoiul, găsit în strâmtoarea Fram, ar putea proveni de la un vârtej de gunoi format în Marea Barents din nordul Norvegiei şi Rusiei, considerând că este alimentat din regiunile de coastă dens populate ale Europei de Nord.
Când vârtejurile de gunoi formate din bucăţi de plastic plutitoare ajung în larg, marii curenţi oceanici le trag spre centru. Pe lângă cel din Marea Barents există în întreaga lume încă cinci alte vârtejuri cunoscute de gunoi marin, mai spun specialiştii.
O altă posibilă cauză a prezenţei gunoiului în oceanul Arctic este retragerea gheţii din cauza încălzirii globale, care permite astfel traulerelor de pescuit şi liniilor de nave de croazieră să opereze - şi să lase gunoi - departe, în nord.

Jumătate din țestoasele marine din lume au ingerat gunoi

Foto: Broască țestoasă Hawksbill înotând în împrejurimile Lady Elliot Island, Australia (Foto: Getty Images)

Mai mult de jumătate din țestoasele marine din lume (52%) au ingerat plastic sau alt tip de gunoi provenit de la oameni, au anunțat cercetătorii în septembrie 2015. În cadrul sondajului condus de Universitatea din Queensland, cercetătorii au descoperit că Asia de Sud-Est, Africa de Sud și coastele de est ale Australiei și Americii de Nord sunt deosebit de periculoase pentru țestoasele de mare, din cauza cantității mari de resturi de plastic și a diversităţii mari de specii prezente aici. Ingerarea de plastic poate ucide ţestoasele prin perforarea intestinelor, sau prin eliberarea unor substanțe chimice toxice în ţesuturile lor.

Până în 2050, 99% din păsările marine vor ingera plastic

Foto: Gunoi pe Insula Christmas în Oceanul Indian (Foto: Britta Denise Hardesty/CSIRO)

Până în 2050, 99% din păsările marine vor ingera plastic. Oamenii de știință de la CSIRO și Imperial College din Londra au efectuat o analiză a studiilor publicate încă din anii 1960 arătând că plasticul a devenit din ce în ce mai des găsit în stomacul păsărilor marine. În 1960, la doar 5% din păsările marine a fost găsit plastic ingerat. În 2010, această cifră a crescut la 80%. Dacă tendințele continuă, aproape toate păsările marine vor fi ingerat plastic până în 2050.

Deșeurile din plastic ajung la mari adâncimi în ocean, prin intermediul planctonului
La începutul acestui an oamenii de știință de la Universitatea din Exeter şi Plymouth Marine Laboratory au descoperit că deşeurile din plastic ajung la mari adâncimi în ocean prin intermediul materiilor fecale din plancton. Ei au descoperit că zooplanctonul ingeră microparticule de plastic, care sunt apoi expulzate ca pelete de fecale - pelete care ajută în mod normal la transportul nutrienţilor și carbonului în adâncul oceanului.
Liderul de proiect, Dr. Matthew Cole afirmă: „Aceste pelete duc plasticul în adâncuri. Aceasta ar putea fi o cale importantă prin care deşeurile de plastic care plutesc pe suprafaţa mării ajung în adâncul oceanului ... Amploarea schimbărilor observate este îngrijorătoare. Credem că impactul contaminării cu plastic a oceanelor merită o investigaţie mai detaliată”.

Sursa