Bienala Nationala de Arhitectura 2014
DILEMELE SI PROVOCARILE SPATIULUI ARHITECTURAL (ROMANIA, 2013-2014)
Presedintele Bienalei Nationale de Arhitectura este arh. Dan Sergiu Hanganu, prof.dr.h.c. al Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti.
Comisarul bienalei este prof.dr.arh. Sergiu Nistor.
BIENALA NATIONALA DE ARHITECTURA 2014:
DILEMELE SI PROVOCARILE SPATIULUI ARHITECTURAL (ROMANIA, 2013-2014)
prof.dr.arh. Sergiu O. NISTOR, comisar al BNA 2014
Bienala Nationala de Arhitectura 2014 doreste sa fie, asa cum deseori perioadele de criza prilejuiesc, o sansa de reflectie: o reflexie asupra valorilor fundamentale ale ambientului urban sau rural; o oportunitate pentru reformularea rolului creatiei arhitectilor si urbanistilor; o chemare la protejarea, sporirea ori punerea in evidenta a acestor valori.
In studiul publicat in Ianuarie 2014, Consiliul European al Arhitectilor constata ca peisajului economic actual face ca mai mult de jumatate (54,6%) din arhitecti sa fie in continuare pesimisti cu privire la piata domeniului. Cu toate ca numarul arhitectilor optimisi s-a dublat in Europa in ultimul an (de la 9,1 la 21,9%), numarul arhitectilor romani din aceasta categorie este cu 20% sub media europeana.
Dificultatile in care se gasesc birourile de arhitectura si urbanism din Romania sunt proportionale cu contragerea pietei constructiilor din ultimii ani. Dupa 2009 numarul autorizatiilor pentru constructiile rezidentiale a scazut cu procente variind de la 20% (intre 2009 si 2008) si 1,7% (in primele doua luni din 2014 fata de perioada similara a anului 2013). Dincolo de efectele teritoriale, urbanistice, arhitecturale si tehnice ale tendintelor economice globale, activitatea arhitectilor si urbanistilor cunoaste in aceasta perioada si impactul unor fenomene „acompaniatoare” inedite, specifice evolutiei societatii romanesti in formele sale atipice in raport cu contextul european si mondial. Modificarea raportului dintre numarul de locuinte noi in favoarea celor din mediul rural (ce cresc de la 52,5% in 2006 la 56% in 2011), ori scaderea dubla in 2011 in raport cu 2008 a numarului de locuinte realizate din fonduri publice, pe fondul unei scaderi cu o treime a numarul total de locuinte, dovedeste inca si mai mult restrangerea ariei exercitiului profesional al arhitectilor. In timp ce - prin derogarile recent introduse - sorocul reactualizarii documentatiilor de urbanism nu a generat un reviriment nici in domeniul elaborarii documentatiilor de urbanism, si cu toata scaderea volumului investitiilor din ultimii 5 ani, suprafata ambientul construit si amenajat, urban sau rural, cunoaste intre 2008 – 2011 o crestere de 45.000 ha, reprezentand 0,2% din teritoriul national. Aceasta probeaza o antropizare teritoriala continua de care activitatea arhitectilor si urbanistilor este strans legata dar care – aparent - se desfasoara fara contributia lor.
Exercitiul profesiei de arhitect este determinat primordial de etica relatiei sale cu clientul: documentatiile tehnice si, in ultimul rand, cladirea rezultata din proiect sunt rodul acestei relatii. Totusi, interesul societatii si apreciera publicului pentru arhitect nu stau precumpanitor si nu pot fi explicate exclusiv prin corectitudinea relatiei arhitectului cu beneficiarul in cadrul exercitiului profesiei sale. Arhitectii europeni se considera apreciati de 31 % din concetateni, iar in tara noastra, unde putine corpuri social-profesionale se bucura de o platforma importanta de incredere, cea estimata de arhitecti a le reveni este de 26% . Evident ca la aceasta scara ecoul pozitiv al activitatii arhitectilor si urbanistilor nu poate rezulta doar din insumarea satisfactiei de sorginte obiectiva, tehnica, a clientilor individuali. Ea provine, asa cum spunea Le Corbusier, si din adecvarea produsului arhitectural la spatiul cultural al valorilor, dilemelor si provocarilor societatii in care acesta se naste.
Cat este public si cat este individual si privat in expresia creatiei arhitecturale, cat este produs si cat este proces in amenajarea spatiului urban ori rural, unde se termina forta evocatoare a trecutului locului si unde incepe legitimitatea prezentului de a se propune viitorului, in ce directii se va orienta creatia arhitecturala? Bienala Nationala de Arhitectura 2014 ofera nu doar oportunitatea expunerii raspunsurilor concrete ale dialogului dintre beneficiar si profesionist, ci se doreste, prin lucrarile participantilor, un parcurs prin intrebarile si dilemele societatii romanesti contemporane, un spatiu al prezentarii framantarii creative a arhitectilor, urbanistilor si colaboratorilor lor in fata provocarilor timpului, luminii si spatiului.
